Search
Close this search box.

Empatie versus bullying

Ne putem imagina o lume în care toți semenii noștri dialoghează adoptând un ton moderat, sunt amabili unii cu ceilalți, nu se lasă pradă frustrărilor și a invidiei. De ce oare trebuie doar să ne imaginăm?

Nu este posibil să fie și în realitate acest lucru? Da, dar pentru a atinge acest deziderat este necesară respectarea de reguli pentru a nu leza drepturile și libertatea vreunuia dintre noi, deci STOP BULLYING!

În cadrul mobilității de formare Erasmus+ am participat la cursul „Empowering Educators: A Comprehensive Approach to Bullying Through Critical Thinking” desfășurat în Mersin, Turcia.

Competențele dobândite constau în: identificarea tipurilor de bullying, de intervenție eficientă utilizând metode și strategii adecvate fiecărei situații în parte, de prevenire a bullying-ului prin dezvoltarea la elevi a empatiei și a gândirii critice.

Obiectiv: Formarea de atitudini în rândul elevilor privind adoptarea unei conduite care să prevină cazurile de bullying.

Materiale necesare: conexiune la internet, laptop, coli de hârtie, creioane inclusiv colorate/carioci și mese individuale care pot fi grupate.

Modul de lucru: Se scrie titlul pe tablă, prezentând elevilor obiectivul activității desfășurate.

Activitatea debutează cu discuții libere privind bullying-ul și cyberbullying-ul și de ce este important să vorbim despre acest subiect. Discuțiile vor fi însoțite și de materiale în format electronic (imagini, scurte filme illustrative).

Ce caracteristici are bullying-ul? Cum îl deosebim de o acțiune de violență? În primul rând se folosește forța superioară cu scopul de a influența sau intimida pe cineva în mod intenționt și repetat.

De exemplu: https://www.youtube.com/watch?v=vtfMzmkYp9E

Explorarea formelor de bullying (fizic, verbal, psihologic sau în mediul online – cyberbullying) se poate realizafolosind o listă în care să fie enumerate caracteristicile pe tablă pentru fiecare tip în parte. Se recomandă utilizarea de fișe de lucru pentru fiecare tip de bullying în parte (caracteristici, stări, sentimente trăite de fiecare parte implicată).

Elevii sunt solicitatați să identifice posibile situații în care au fost implicați și sunt invitați să decopere care sunt părțile implicate, respective ce rol are fiecare în parte (victima, agresorul și observatorii).

În echipe de lucru utilizând instrumente de scris/desen realizează câte un colaj în care să menționeze cauzele, caracteristicile fiecărei forme de bullying și soluțiile pe care ei le întrevăd pentru prevenire/rezolvare.

De ce oamenii aleg să comită acțiuni care se integrează în categoria bullying? Unde învață/dobândesc astfel de comportamente? Cine sunt posibile victime?

Agresorii pot să fi fost și ei la rândul lor victime, cu o stimă de sine scăzută; de obicei sunt mai înalți decât victima și au forță fizică evidentă. Victimele sunt persone timide, cu o stimă de sine scăzută, supuși/obedienți, mai slabe sau cu o masa corporală mai mare (supraponderal), eventual cu dizbilități fizice sau mentale, cei care adoptă un stil vestimentar diferit sau care provin din familii cu venituri reduse. Aceste personae au abilități reduse de comunicare, adopyă tactica retragerii și închiderii în sine însoțită de plâns, deznădejde, învinovățire.

Caracteristici pe care le au atât agresorul cât și victima: devine violent pentru că se simte furios când este agresat; poate fi ușor provocat de prietenii săi și îi provoacă și pe alții; integrare psihosocială scăzută etc.

În ecuația bullying-ului un rol foarte important îl au observatorii, care pot fi de acord cu acțiunile agresorului (îl încurajează) sau se pot teme de acesta și nu au curaj să denunțe acțiunile lui. Cui ne adresăm când suntem agresați sau observatori? Răspunsurile au fost inevitabil, unei persoane de încredere, de obicei un adult (un cadru didactic, părinților etc).

Un aspect foarte important care trebuie să fie integrat în această activitate este cum prevenim posibilele situații de bullying? O soluție este dezvoltarea empatiei în rândul elevilor: a te pune în situația celuilalt, acceptarea diferențelor de orice fel (etnie, religie, opinii, gusturi), respectarea de reguli.

Dezvoltarea empatiei: elevii sunt încurajați se pună în locul celorlalți și să încerce să înțeleagă perspectivele altora. La finalul activității se va pune accent pe importanța empatiei în prevenirea bullying-ului.

Deoarece acest tip de activitate presupune coordonare și implicare activă din partea elevilor este necesar ca ea să se desfășoare în cel puțin 2 ore de curs.

Rezultate:

Pe scurt elevii clasei a VII a A își doresc să învețe un mediu prietenos, în care să fie prezentă armonia și empatia. Suntem diferiți (comunicativi, timizi, înalți, slabi, etc.), avem abilități și competențe diferite, provenim din medii sociale diferite, dar ne acceptăm așa cum suntem.

Ce au dobândit elevii în urma desfășurării activității: abilități de comunicare mai bune, atitudini privind adoptarea unei conduite care să prevină cazurile de bullying, pe scurt o mai bună cunoaștere a clasei de elevi (atât ei între ei, cât și a clasei, de către profesor).

Blanariu Daniela